Viscul -Planta semiparazita ce se dezvolta pe ramurile unor pomi fructifer cum ( este marul sau prunul) sau pe uni arbori cum ar fi(mesteacan ;plop )si pe pini sub forma de tufa,asemanatoare unei sfere cu tulpini scurte,cilindrice si groase, ramificate (de mai multe ori in cite doua ramurele). lipsite de peri. Ramurile sunt rotunde articulate si prevazute la baza cu o pereche de bractee scamoase , de culoare galben -verzuie.frunzele sunt persistente , dispuse opus cite doua la nod , fara petiol , obtuze mai late la jumatatea superioara ,pieloase satrabatute de 5-6 nervuriparalele necazatoare ,de culoare verde . La subtioara frunzelor si la virfurile ramurilor iau nastere florile de culoare galbuie . Florile sunt dioice pe o parte mascule pe o panta , femela pe alta au patru petale.Fructele sferice , albe translucide , se coc iarna ; contin un suc viscos si zaharat.pasarile consuma fructele si aduc semintele pe arborii vecini.Intreaga planta se fxeaza pe gazda prin hausrori.a nu se confunda cu viscul de stejar (locanthus europeans) care are frunze verzi inchis , cazatoare inflorescenta racemoasa si paraziteaza stejari. La viscul album , fructul se coace toamna si ramine pe arbori pina primavara .este ol baca alba (baca) cu o singura saminta. De la aceasta planta se recolteaza ramurile tinere cu frunze.-Folium viscecum stipitis sau frunzele - Folia visici , sau numai ramurile - lignum visci . Recoltarea frunzelor se face in octombrie pina in decembrie si apoi in martie- aprilie. Se recolteaza de pe mar ; par ; prun. Nu se recolteaza de pe salcie , stejar ; tei ; conifere ; care sunt toxice. USCAREA FRUNZELOR DE VISC : se face in incaperi bine aerisite si uscate. PRINCIPII ACTIVE; frunze ;saponine triterpenice, acid oleanolic , acetilcolina , colina , inozina ; fRUNZE SI RAMURI TINERE :saponine ;triterpenice ;acid alcanolic ;acetilcolina ;inozitol ;viscina ;viscitoxina ;substante minerale ;aminoacizi liberi ;acid viscic ;polizaharid ;vitamina C si E .Planta nu trebuie sa contina ramuri maii groase de 0,5 cm. ACTIUNE FARMACOLOGICA :Vasodilatator coronarian si periferic ;bradicartizant ;hipotensiv ;cardiotonic diuretic ,antimitotic (ANTITUMORAL) INDICATII TERAPEUTICE : Ateroscleroza , afectiuni cardiace , hipo si hipertensiune arteriala , tulburari renale tuse convulsiva ;sughituri persistente ;astm ;epilepsie ;isterie ;diabet ; Frunzele si ramurelele viscului nu sint otravitoare , numai fructele sunt otravitoare daca sunt luate intern . Aplica extern o priscinita din fructe de visc , in caz de degeraturi , da rezultate rapide. Cel mai valoros visc este cel recoltat de pe pomi fructiferi .(par ; mar ; prun;) Viscul favorizeaza reglarea metabolismului. In special persoanele care sufera de tulburai cronice de metabolism trebuie sa inceapa sa bea ceai de visc timp de sase luni. In acest caz se bea doua cani de ceai una dimineata si una seara .Pentru ateroscleroza , viscul este remediu bun ca si pentru infarct.Dupa infarct se bea 3 xani de ceai pe zi timp de trei saptamini, si cite o cana timp de doua saptamini . Se administreaza cite jumate de cana inaine de masa si jumatate dupa masa de trei ori pe zi dimineata ; prinz si seara . Deoarece are substante active care normalizeaza intregul sistem circulator , face sa scada valorile tensionale mari si normalizeaza valorile tensionale mici.In general ceaiul de visc trebuie sa se bea timp de 6 saptamini o data pe an : trei cani timp de trei saptamini , 2 cani timp de 2 saptamini si o cana timp de o saptamina ; astfel este bine a se bea cite o cana de cai pe zi timp de un an.. Chir in cazurile de hipotensiune arterialaa mai veche ceaiul de visc da rezultate foarte bune. femeile ar trebuii sa bea ceai de visc in cazul tulburarilor menstruale , in special menstruatie abundenta si hemoragii post-partum, tulburari de climax.pentru epistaxis(singerari din nas) se foloseste ceai de visc cu care se face spalaturi nasale. MOD DE INTREBUINTARE :Ceaiul se prepara ca macerat rece: 1 lingurita plina de visc se inmoie in 1/4 litru apa rece , timp de 12 ore ,dupa care se incalzeste putin si se strecoara . daca este necesara o cantitate mai mare de ceai se pastreaza in termos. SUC PROASPAT : frunzele si tulpinile se spala bine si se baga in centrifuga de sucuri. CA SI UNGUIENT : Boabele de visc se amesteca in grasime untura de porc sau margarina rece se foloseste la degeraturi . NOTA : VISCUL DE PE UNELE ESENTE LEMNOASE CONTINE SUBSTANTE TOXICARDICE , FAPT PENTRU CARE NU SE RECOLTEAZA VISCUL DE ANUMITE ESENTE LEMNOASE (DE PE STEJAR PIN) Ceia ce am lecturat si am scris pentru d-voastra semeni mei este o carte foarte buna a DR, LAZA si un mic citat pe care ar trebui sa- luam inseama " DOMNUL NE_A DESCOPERIT PRINCIPIILE VIETI I IN CUVINTUL SAU SCRIS SI IN MAREA CARTE A NATURII CREATE DE EL ,NOI TOTI SINTEM DATORI SA LUAM CUNOSTINTA DE ACESTE PRINCIPII SI IN DEPLINA SUPUNERE < SA CONLUCRAM CU DUMNEZEU LA RESTABILIREA SANATATII CORPULUI SI A SUFLETULUI NOSTURU" E . G. WHITE.
Despre asceza,nevointa si post la Sfantul Nil Calavritul
-
(...) Ce este asceza? În realitate, este viaţa de zi cu zi a omului
duhovnicesc, este respiraţia lui.Ce este inspiraţia şi expiraţia pentru
omul firesc, ac...
Acum 14 ani